Cele mai utilizate crețe, sunt următoarele:
Crețul este un punct care se folosește pentru încrețirea iilor din sudul țării. Se lucrează pe baza punctului “înaintea acului”, din linii oblice și linii verticale. Se lucrează cu un singur fir, rezistent, care după asamblarea întregii ii, se strânge. Peste creț se fixează gulerul iei. Cretul se lucrează numai în alb.
Ca și celelalte crețuri, crețul de Gorj se lucrează pe baza punctului “înaintea acului”. Se coase ducând șiruri orizontale, sus și jos, susținute de câte 2 verticale. Astfel, scoțând acul într-un punct, se duce o orizontală pe 8 fire și se cos apoi cele 2 verticale pe câte 4 fire; ducem din nou o orizontală (jos) și ne ridicăm cu ajutorul celor 2 verticale. Se continua din nou o orizontală în sus ș.a.m.d.
Fiecare rând se duce cu câte un fir mai rezistent și se lasă nestrâns la capăt.
După ce s-au dus câteva rânduri (4-6), se strâng firele și astfel crețul iei capătă forma sa. Crețul de Gorj se lucrează numai cu culoare albă.
Ca toate crețurile și acest creț se lucrează pe baza punctului “înaintea acului”. Ca formă, “creasta puiului” este asemănătoare cu un “V”.
Punctul “înaintea acului” se lucrează de data aceasta, în formă de linii oblice; numai jos si sus, apar cele 2 linii orizontale de susținere.
Dacă începem crețul de jos, lucrăm 3 linii oblice în sus (dreapta), apoi coasem orizontala. În continuare, se coboară cu 3 linii oblice și se coase linia orizontală de jos; apoi se urcă din nou, cu cele 3 linii oblice (tot spre dreapta), ș.a.m.d.
Atât liniile oblice, cât și cele orizontale, se lucrează pe număr egal de fire. Pentru realizarea crețului, se duc mai multe rânduri, fiecare rând terminându-se cu firul neîntarit. După 2-3 rânduri, firele se strâng și se obține crețul.
Acest punct se folosește la cămășile bărbătești (umeri, platcă și manșetă) și se lucrează numai în alb.
Acest creț este ornamentul principal al cămășii de Maramureș. Se lucrează pe bază de grupe de fire scoase orizontal și a punctului “înaintea acului”.
Ca și celelalte crețuri, se duc șiruri (7-8) de puncte “înaintea acului”, prin alternanță; se lasă neîntărite și apoi se strâng.
Crețul se coase conform modelului. El este subliniat de motive mici în galben și de “nemțoane” lucrate tot în galben. Crețul se lucrează numai în alb.
Acest creț nu apare în nici o altă parte a țării. Se lucrează atât la fodori (bezeri) cât și la umeri.
Crețul “în stâlpi” se folosește în Muntenia. Este crețul “creasta puiului” care apare dublu, distanta dintre cele 2 crețuri fiind de circa 2cm.
Crețul se lucrează astfel: după ce s-a dus un rând de “creasta puiului”, se lasă distanta de 2cm (vertical) și respectându-se exactitatea punctelor de deasupra, se coase încă o data, creasta puiului. La sfârșit, se strâng firele ambelor crețuri. Pânza rămasă între crețuri, capătă formă de “cute”, ca niște stâlpi, de unde îi vine și numele.
Crețul “în codri” este crețul care se folosește pentru încrețirea iilor din Oltenia. Crețul apare și la iile mai noi, din sudul țării.
Se lucrează pe bază de punct înaintea acului, ducându-se un singur fir, care apoi se strânge. Firul trebuie sa fie gros și rezistent.
Punctul apare pe față sub formă de orizontale, iar pe dos sub formă de verticale. Se lucrează în culoarea motivelor iei.
Încutarea pânzei se face cu ajutorul punctului “înaintea acului”. Se trag mai multe fire la distanțe de 2-3 cm, ținând seama ca punctele să fie paralele și fără a depăși unul pe altul. Apoi se strâng și se obțin muchiile crezului.
Cu acest creț se încrețesc iile bogat ornamentate, ca iile de Mușcel, Argeș, Oltenia.
Crețul se folosește mult și în Ardeal, pentru cusătura punctului de ciupag (cămașă din munții Apuseni) și din Banat, pentru cusătură “nemțoanelor”. În Banat, crețul apare la cusătura manșetei cămășilor bărbătești.
Ciupagul este punctul caracteristic ornamentelor cămășilor din Transilvania (Apuseni, Cluj, Sălaj). Se lucrează pe baza punctului “înaintea acului”, peste muchiile crețului. Un ornament cusut cu punctul ciupag, se realizează în 2 etape:
- se încretește pânza ducându-se fire cu punctul înaintea acului , 4-6-8 fire, pe toată lățimea ciupagului, apoi se strânge și se obtin muchiile crețului.
- pe muchiile crețului se coase tot cu punctul “înaintea acului” modelul respectiv, socotind o muchie un fir de pânză.
Sursa: Aurelia Doagă, Ii și cămăși românești